Raspunsurile d-nului Rector -  Prof.univ.dr. Dan Claudiu Danisor

 

1. Cum veți proceda la plata drepturilor salariale rezultate din procesele ce s-au finalizat sau se vor finaliza? Ce soluții veți avansa Ministerului în vederea identificării unor căi de respectare a sentințelor judecătorești?

Problema executării hotărârilor judecătoreşti este pentru mine foarte clară: ele sunt obligatorii, iar neexecutarea lor constituie infracţiune.

Desigur, plata concomitentă a tuturor acestor drepturi nu este practic posibilă. De aceea, cred că soluţia deja avansată de actuala conducere a Universităţii – plata în tranşe succesive – este una pragmatică. În ceea ce priveşte poziţia Ministerului, soluţiile depind de modul în care acesta a fost implicat în procese. Dacă a fost parte în proces, atunci hotărârile îi sunt opozabile şi trebuiesc identificate mecanismele juridice de obligare a Ministerului să vireze în bugetul Universităţii sumele datorate.

Dar, ținând cont de practica statului de a amâna plăţile datorate ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care consideră constituţionale OUG – urile prin care s-a dispus acest lucru (pe care de altfel am criticat-o constant în revistele juridice), precum şi practica instanţelor ordinare de a declara aceste ordonanţe contrare CEDO, cred că ar trebui atacat la instanţele ordinare şi ridicată excepţia de neconvenţionalitate, ceea ce ar duce, în caz de succes, la blocarea conturilor Ministerului până la executarea hotărârilor.

În concluzie, plata drepturilor salariale în conformitate cu hotărârile judecătoreşti este obligatorie, dar identificarea soluţiilor juridice şi economice adecvate presupune o analiză mai detaliată, pe care nu o pot face acum, din cauza caracterului incomplet al informaţiilor de care dispun.

Cred însă că o măsură structurală se impune la nivelul Universităţii: creşterea eficienţei serviciilor juridice ale acesteia.

2. Cum vede viitorul rector relația cu Senatul și cu Președintele Senatului?

Această relaţie este definită de Legea nr. 1/2011. În esenţă, Senatul se ocupă de stabilirea strategiilor, în timp ce rectorul, conducând Consiliul de Administraţie, coordonează punerea în practică a acestor strategii.

Implicarea  rectorului în dezvoltarea strategică a Universităţii este definită de art. 213(1)c, conform căruia Senatul „aprobă planul strategic de dezvoltare instituţională şi planurile operaţionale, la propunerea rectorului”.

În ceea ce priveşte structura, organizarea şi funcţionarea Universităţii, aceasta este aprobată de către Senat, la propunerea rectorului [art. 213(1)d]. De asemenea, Senatul, la propunerea rectorului, aprobă sancţionarea personalului cu performanţe profesionale slabe.

După cum se observă, rectorul doar propune Senatului, care, dezbătând propunerile, va decide.

Pe de altă parte, Senatul încheie contractul de management cu rectorul şi controlează activitatea acestuia şi a consiliului de administraţie, inclusiv execuţia bugetară.

Rectorul este cel care convoacă Senatul, în condiţiile în care acesta nu este convocat de cel puţin o treime dintre senatori [art. 213(5)].

Raporturile dintre preşedintele Senatului şi rector sunt schiţate sumar de Lege: preşedintele Senatului reprezintă Senatul în raporturile cu rectorul [art. 208(2) din Legea nr. 1/2011]. Pe de altă parte, legea stabileşte că funcţiile de conducere la nivelul Universităţii sunt: rectorul, prorectorii şi directorul general administrativ. Cred că este firesc să interpretăm că preşedintele Senatului reprezintă Senatul şi în raporturile cu toate persoanele care ocupă funcţii de conducere.

Ceea ce mie personal mi se pare decisiv pentru buna funcţionare a Universităţii, având în vedere separaţia funcţională între un legislativ (Senatul) şi un executiv (consiliul de administraţie), introdusă prin Legea 1/2011, este ca raporturile dintre preşedintele Senatului şi rector să fie de cooperare, nu de potenţială concurenţă.

3. Întrebări legate de infrastructura Universității din Craiova

1. Care este poziția dumneavoastră, privind următoarele investiții:

1.a. reabilitarea laboratoarelor de la demisolul clădirii centrale a Universității din Craiova, laboratoare necuprinse în actualul plan de reabilitare

Cred că laboratoarele de licenţă sau de cercetare sunt decisive pentru desfăşurarea unui proces educaţional şi a unei cercetări ştiinţifice performante. Detectarea resurselor pentru reabilitarea şi eficientizarea laboratoarelor este, în viziunea mea, o prioritate. Atragerea unor fonduri europene pentru acest lucru este facilitată de faptul că bugetul U.E. pentru cercetare-inovare va creşte din 2013 cu 70%. Trebuie detectate şi alte resurse: de exemplu, Consiliul Judeţean Dolj, ne-a propus să ne faciliteze contactul cu decidenţi din mediul de afaceri din Germania, deja implicaţi în construirea unor programe de dezvoltare în regiunea noastră, pentru a ne dona dotări necesare laboratoarelor.

1.b. amenajarea unei baze sportive a Universității din Craiova: teren de fotbal, bazin de înot

Educaţia fizică a studenţilor trebuie să fie o prioritate pentru fiecare universitate. Eu cred că am dovedit că mă implic în acest sens, căci noul sediu al Facultăţii de Drept va cuprinde o sală de sport şi două terenuri de sport, care, nefiind despărţite, pot fi utilizate şi ca teren de fotbal. Această infrastructură sportivă nu este doar a Facultăţii de Drept, ci a întregii Universităţi, şi va fi folosită ca atare.

În privinţa bazei sportive de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, consultantul Facultăţii de Drept pentru fonduri europene, la cererea conducerii Facultăţii, a început demersurile pe lângă A.D.R. şi A.M.-P.O.R. pentru a sprijini demersurile Facultăţii în încercarea de a detecta posibilităţile de dezvoltare a acesteia.

În cadrul programelor Companiei Naţionale de Investiţii există unul privind bazinele de înot (3), prin care se pot construi trei tipuri de bazine, şi anume: bazin de înot didactic, bazin de polo (inclusiv un bazin didactic pentru antrenamente) şi bazin olimpic (cu 10 culoare şi un bazin didactic pentru antrenamente). Beneficiarii acestui program sunt însă autorităţile publice centrale şi autorităţile publice locale. Ar trebui, deci, stabilită o modalitate de cooperare între autorităţile publice municipale sau judeţene şi Universitate pentru a putea accesa aceste fonduri. O altă soluţie ar putea fi implicarea Ministerului Educaţiei în proiect, prin stabilirea unui protocol de utilizare a bazinului de către mai multe unităţi de învăţământ universitar şi preuniversitar.

1.c. reabilitarea termica a spațiilor didactice din complexul Agronomie

Conform Directivei 2010/31/UE, (21) „Sectorul public din fiecare stat membru ar trebui să fie deschizător de drumuri în domeniul performanței energetice a clădirilor și, în consecință, planurile naționale ar trebui să fixeze obiective mai ambițioase pentru clădirile ocupate de autorități publice”. Universitatea este asimilată, conform legislaţiei în vigoare, autorităţilor publice locale. Deci, introducerea în planurile naţionale de reabilitare termică a clădirilor a instituţiilor publice este şi în avantajul Universităţii.

În cadrul programelor Companiei Naţionale de Investiţii S.A., există un program (8) de reabilitare termică a clădirilor publice, reglementat de HG nr.1868/2005 şi HG nr. 765/2010. Pentru reabilitarea termică a unor clădiri ale Universităţii, ar trebui să detectăm modalităţile de accesare a acestor fonduri.

Problema este mai simplă în ceea ce priveşte reabilitarea termică a sediului Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport de la Drobeta Turnu-Severin, pentru că acea clădire este a administraţiei locale. Am discutat deja cu primarul municipiului, la cererea conducerii Facultăţii, despre posibilitatea de a include clădirea în planurile de reabilitare termică ale municipalităţii.

1.d. reabilitarea spatiilor din cadrul complexului turn, din zona facultăților cu profil electric

Dacă este vorba de igienizare, atunci cred că Universitatea are forţa de muncă şi resursele necesare. Dacă este vorba şi de consolidare, atunci, fondurile necesare fiind considerabile, trebuie să analizăm această problemă mai în detaliu decât o pot face în acest moment.

1e. baza materiala pentru activitatea practica a studenților în domeniul agricol si horticol:

1.e.1. crearea unui Centrul de practică agricolă - necesar de 10 ha

Datorită unui ordin al Prefectului, în acest moment se face inventarierea terenurilor retrocedate la Staţiunea Banu Mărăcine. Din informaţiile culese de mine de la primarii implicaţi, ar putea rămâne până la 50 ha de teren, care ar putea reveni Universităţii, în baza unei hotărâri a Guvernului.

1.e.2. Grădina Botanica Montană " M. Păun" - actualmente Cabana Rânca-Lac

Eu cred că Grădina Botanica Montană " M. Păun" nu s-a transformat în Cabană. Spaţiul este pentru educaţie, nu pentru turism. El este destinat studenţilor şi cercetătorilor şi trebuie să rămână astfel, fiind necesară îmbunătăţirea infrastructurii în acest scop. Desigur, specialiştii din domeniile horticol şi agricol vor trebui să se implice activ în acest proiect. Trebuie avut în vedere că dezvoltarea potenţialului turistic al zonei poate fi utilizată pentru punerea în valoare, inclusiv din punct de vedere financiar, a Grădinii Botanice Montane.

1.e.3. Grădina Botanica "Al. Buia" din Craiova - actualmente amenințată de "intențiile" imobiliare ale administrației municipale

Nu am cunoştinţă de intenţiile imobiliare ale administraţiei municipale. Din informaţiile mele, administraţia locală a făcut doar demersurile necesare pentru a se putea implica în anumite investiţii făcute pentru modernizarea acesteia.

2. Veți întreprinde demersuri pentru a lamuri de ce s-a pierdut stațiunea didactica de la Banu Mărăcine? Daca da, când le veți demara și cum. și când ne veți informa asupra rezultatului?

Cred că rezolvarea problemei excede competenţelor rectorului, ţinând de sfera de competenţă a unor organe ale statului. Demersuri pe lângă acestea au fost făcute deja de rectorul în funcţie. Rezultatele se lasă, deocamdată, aşteptate. Dacă voi fi învestit cu responsabilitatea de rector, voi continua aceste demersuri.

4. Întrebări legate de structura administrativa, regulamente, legislație în Universitatea din Craiova

1. Viitorul rector va menține comasarea facultăților așa cum a fost decisa de Senatul anterior? In cazul facultăților comasate sau care se vor comasa, cum se vor repartiza fondurile? Pe departamente, la nivel de facultate, după alte criterii de selecție?

Nu cred că este necesară revenirea asupra deciziilor Senatului în acest domeniu. Poziţia mea este cunoscută de decanii în funcţie, fiind făcută publică în cadrul unei şedinţe a Biroului Senatului cu decanii, în toamna anului trecut.

De altfel, Legea nr. 1/2011, prevede, la art. 132. alin (2): Orice facultate se înființează, se organizează sau se desființează la propunerea și cu aprobarea senatului universitar, prin hotărâre a Guvernului privind structura instituțiilor de învățământ superior, inițiată anual de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Fondurile sunt repartizate şi acum pe departamente în cazul acestor facultăţi. Ceea ce trebuie făcut este instituirea unui mecanism de coordonare a acţiunii departamentelor în cadrul facultăţilor. Altfel, nu vom avea decât o iluzie de comasare, decanul fiind lipsit de pârghiile necesare pentru a coordona facultatea.

2. Va rugam sa definiți structura manageriala pe care va veți baza? Calitățile prorectorilor si ale decanilor? Ce concurs aveți in vedere pentru selectarea viitorilor decani?

Viitorii prorectori vor fi desemnaţi prin consultări cu facultăţile, ţinând seama de o reprezentare adecvată a domeniilor. Talentul managerial va fi determinant în alegerea persoanelor care vor ocupa aceste funcţii.

În ceea ce priveşte concursul public pentru ocuparea funcţiei de decan, eu am propus o procedură, care este cunoscută atât conducerii actuale a Universităţii cât şi decanilor facultăţilor. Această procedură nu a fost discutată în Senat, ci doar prezentată fostului Colegiu al Decanilor. Voi reiniţia dezbaterea privind procedura de concurs, pentru ca sugestiile dumneavoastră să poată fi analizate de către Senat.

Nu este vorba de procedura propusă de mine, ci de o procedură care va fi realizată prin consultarea facultăţilor şi suspusă analizei Senatului.

3. Veți asigura transparenta deciziilor si activității Senatului prin publicarea proceselor verbale ale ședințelor Senatului pe site-ul Universității?

Această competenţă revine, în opinia mea, preşedintelui Senatului. Dar mă voi implica activ în realizarea acestui deziderat.

4. Cum vedeți relația cu municipalitatea, prefectura, oficialitățile locale și centrale?

Relaţia pe care am promovat-o cu administraţiile locale în calitate de decan cred că răspunde de la sine acestei întrebări. Am atras prin proiecte comune cu C.J. Dolj fonduri ale acestuia în valoare de 150.200 RON şi fonduri europene, prin programul de dezvoltare a capacităţii administrative, în cuantum de 1.179.200 RON. Am desfăşurat un program finanţat de Consiliul Local Turnu Severin, în valoare de 30.000 RON. De asemenea, am obţinut de la C.L. Turnu Severin  un teren de 6500 m. p., două clădiri şi realizarea studiului de fezabilitate pentru Centrul de Formare Continuă al Universităţii.

Raporturile mele cu ADR sunt cunoscute, Facultatea de Drept implementând prin P.O.R. un proiect de aproximativ 20.000.000 euro.

Dezvoltarea parteneriatului cu autorităţile locale este pentru mine o necesitate. Deja am arătat mai sus câteva direcţii ale acestei colaborări, care poate fi diversificată.

În ceea ce priveşte relaţiile cu Ministerul, acestea trebuie să fie de parteneriat, având în vedere însă autonomia universitară, care, în opinia mea, trebuie mai bine fructificată.

5. Daca anumite prevederi ale Legii Educatiei Nationale, ordine interne sau decizii ale Ministerului sunt in contradictie cu interesele Universitatii din Craiova si ale angajatilor sai, veti avea curajul sa dati in judecata Ministerul? Daca da, ce ati intreprins in acest sens ca membru al Senatului cand au aparut astfel de situatii?

Cred că profesia mea mă face mai puţin temător cu privire la acţiunile în justiţie. Răspunsul este, deci, afirmativ. Totuşi, trebuie avut în vedere că prima cale de rezolvare a oricărui conflict juridic este negocierea, apoi medierea. Nu este cazul să intrăm într-un conflict judiciar cu Ministerul, decât dacă este absolut necesar.

Ca membru al Senatului şi ca decan, nu am avut posibilitatea de a acţiona în instanţă, dar am sugerat rectoratului, în mai multe rânduri, inclusiv în cazul ierarhizării universităţilor, să acţioneze în instanţă pentru valorificarea intereselor Universităţii.

6. Daca vor fi identificate proceduri, regulamente care au incalcat Legea Educatiei Nationale sau metodologii de alegeri in contradictie cu prevederile legale, la actualele alegeri, ce veti face?

Nu cred că procedurile de alegeri actuale sunt în contradicţie cu Legea. Dacă anumite regulamente adoptate de Senat ar intra în contradicţie cu legea, aş propune modificarea lor.

Cred însă că rolul rectorului în activitatea de reglementare este clar definit de lege, ceea ce conferă acestuia poziţia de a preveni eventualele reglementări nelegale. Astfel, art. 213(6) d dispune că rectorul propune Senatului reglementările de funcţionare ale Universităţii.

5.Intrebari legate de activitatea didactica si de cercetare din Universitatea din Craiova

1. Ce masuri CONCRETE, PUNCTUALE vizati pentru clasarea superioara a Universitatii la urmatoarea evaluare?

Potenţialul de cercetare al Universităţii este mai mare decât cel rezultat din evaluarea făcută anul trecut.

Clasarea Universităţii în categoria B a fost determinată de introducerea Universităţii din Craiova în categoria universităţilor comprehensive şi generaliste. Era normal să se creeze o categorie separată pentru universităţile compozite: Craiova, Brasov, Constanţa, Oradea etc., categorie în care ne-am fi plasat pe prima poziţie. În privinţa ierarhizării programelor de studii, criteriile (care au fost date publicităţii la sfârsitul ierarhizării, deci după strângerea datelor de la universităţi)  sunt subiective şi incorecte. De altfel, domnul proreactor Dan Popescu a demarat o acţiune de analiză a acestor criterii, care va fi extinsă la nivelul departamentelor, pentru indentificarea unor propuneri concrete de modificare a acestor criterii şi transmiterea acestor propuneri la MECTS.

Din punctul meu de vedere, ceea ce a lipsit a fost o structură coerentă de colectare a datelor la nivelul Universităţii şi timpul necesar acestei colectări, având în vedere termenele extrem de nerealiste de raportare. Această structură trebuie perfecţionată şi permanentizată. Am în vedere inclusiv realizarea unui mecanism de raportare periodică a cercetării, prin postarea pe site-ul Universităţii, în baza unui cont şi unei parole personale, a cercetării fiecărui cadru didactic, de către cercetătorul însuşi, care să asigure o centralizare automată a datelor. Un astfel de mecanism a fost implementat la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. La Facultatea de Drept se lucrează deja la un astfel de mecanism informatizat.

Organizarea unui sistem de sprijin logistic al cercetătorilor este pentru mine unul dintre principalele obiective, aşa cum rezultă din programul managerial pe care l-am depus odată cu candidatura.

Un astfel de sistem instituţional este prezent în toate universităţile europene. El presupune, în esenţă, un nucleu logistic format din funcţionari specializaţi în domeniu şi încadrarea pe perioadă determinată a unor doctoranzi, din fiecare domeniu, ca „ingineri de cercetare”, care să asigure: informarea permanentă a cercetătorilor cu privire la oportunităţile de finanţare, scrierea părţii tehnice a proiectelor, legătura cu serviciile universităţii şi cu instituţiile implicate în evaluarea şi implementarea proiectelor, etc.

Universitatea din Craiova poate organiza un astfel de sistem, sub coordonarea prorectorului însărcinat cu cercetarea şi extins la nivelul fiecărei facultăţi sau centru de cercetare. Implementarea acestui sistem este facilitată de faptul că doctoranzii finanţaţi din fonduri europene sau din bugetul statului au obligaţia să desfăşoare săptămânal 4-6 ore de activităţi în beneficiul instituţiei. Aceste activităţi au fost până acum gândite ca fiind didactice, dar nu au putut fi, decât rareori, prestate. Cred că ar trebui să gândim aceste activităţi ca fiind dedicate sprijinului logistic al cercetării. Doctoranzii pot fi complementar stimulaţi prin încadrarea lor în echipele proiectelor de cercetare.

Pe de altă parte, trebuie organizat, într-o manieră mai apropriată nevoilor implementării proiectelor, serviciul de contabilitate.

Cotarea revistelor trebuie să fie un alt obiectiv al sistemului de sprijin logistic al cercetării. Revistele Universităţii sunt, cu certitudine, valoroase. Ezitările în materia cotării internaţionale a acestora se datorează dificultăţilor birocratice. Organizarea sistemului de promovare a revistelor şi asigurarea sprijinului financiar necesar trebuie să devină o prioritate.

Cred că o problemă a cercetării din Universitate este valorificarea rezultatelor cercetării. Pentru rezolvarea acesteia, am în vedere câteva măsuri administrative:

-          extinderea ariei de difuzare a publicaţiilor cadrelor didactice; pentru aceasta, trebuie ca Editura Universitaria să încheie contracte de difuzare cu reţele naţionale, iar cadrele didactice trebuie să fie stimulate, inclusiv financiar, să publice în edituri care asigură difuzarea naţională şi internaţională a lucrărilor;

-          organizarea unui sistem de brevetare şi implementare a invenţiilor şi inovaţiilor;

-          iniţierea unui program instituţional de traducere a lucrărilor cadrelor didactice în vederea publicării în străinătate.

În domeniul cercetării, trebuie organizat un sistem de atragere a fondurilor europene, având în vedere că bugetul U.E. alocat cercetării şi inovării va creşte, începând cu 2013, cu 70%. Este necesar ca proiectele destinate atragerii acestor fonduri să fie, în bună măsură, finalizate înaintea acestei date.

Dacă vom lua aceste măsuri structurale, cred că Universitatea va fi mai bine clasată.

Conform art. 194(4) din Legea 1/2011, „evaluarea ... instituţiilor de învăţământ superior se face periodic, la iniţiativa MECTS sau a universităţilor”. Cred că, după ce facem o centralizare a datelor necesare pentru evaluare, care să ne mulţumească, ar trebui să cerem noi reevaluarea şi refacerea clasificării făcute în baza art. 193(4) din Lege.

2. Cum va fi reorganizata activitatea suport pentru cercetare? Administratia, fluxul birocratic, stimulentele financiare, participari la conferinte sustinute din fondul de cercetare constituit din regia contractelor, burse pentru cercetatori, resurse financiare pentru dotarea Bibliotecii UCV cu fond de carte, reviste si abonamente la baze de date specifice?

La prima întrebare am răspuns mai sus.

Administraţia Universităţii trebuie organizată mai eficient. Acest lucru nu înseamnă schimbarea personalului, ci reorganizarea serviciilor.

Flexibilizarea procedurilor de lucru este principalul meu obiectiv în domeniu. Informatizarea urmăririi circuitului documentelor este una dintre metodele principale de accelerare a deciziei administrative şi de asigurare a transparenţei procesului administrativ.

Un sistem de stimulare financiară pentru excelenţă în cercetare trebuie cu siguranţă organizat. Preşedintele Senatului a făcut o propunere în acest sens: utilizarea unei părţi din regia contractelor.

În ceea ce priveşte bursele pentru cercetători, utilizarea fondurilor europene este decisivă. Experienţa proiectului POSDRU de burse post-doctorale, scris de Departamentul de proiecte organizat ân cadrul Facultăţii de Drept, de care beneficiază 60 de cercetători din Universitate, trebuie utilizată pentru obţinerea altor astfel de proiecte.

De asemenea, există un program bilateral cu Elveţia pentru burse de cercetare post-doctorală, pe care suntem în curs să îl accesăm, vizând, deocamdată, două burse, pentru un cercetător de la Facultatea de Drept, doctor în drept în Elveţia, şi pentru unul de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor. Relaţiile dezvoltate de mine ca decan cu Universitatea din Fribourg, trebuie extinse la nivelul întregii Universităţi pentru accesarea acestor fonduri. Trebuie remarcat că fondurile din programul bilateral pot fi utilizate şi pentru finanţarea cercetării în echipe mixte. Pentru aceasta, trebuie stabilite convenţii cu universităţi elveţiene, lucru deja iniţiat la nivelul Facultăţii de Drept.

Pentru dotarea bibliotecii, cred că, pe lângă utilizarea fondurilor bugetare şi extrabugetare proprii, trebuie coordonate viitoarele proiecte europene pentru ca acestea să răspundă coerent nevoilor Bibliotecii.

Eu manageriez un proiect POSDCA, în fază de contractare, prin care am obţinut 2 miliarde de lei vechi pentru carte, fonduri pentru abonarea la o bază de date şi pentru achiziţionarea unui program legislativ, fonduri pentru infrastructura bibliotecii Facultăţii: calculatoare, sistem de protecţie antifurt pentru cărţi, birouri, copiatoare şi scanere.

Acest tip de proiecte, dedicate formării continue a funcţionarilor (drept, management, economie, limbi străine, stiluri funcţionale în limba română, etc.) trebuiesc extinse şi resursele lor orientate şi spre bibliotecă.

3.Veti realiza finantarea pe specializari conform incadrarii lor in grupele A,B,C,D. F?

Conform art. 195(1) din Legea nr.1/2011, „fiecare universitate are obligaţia să realizeze, la intervale de maximum 5 ani, evaluarea internă şi clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performanţă în cercetare”. Desigur că această clasificare poate duce la construirea unui sistem de stimulare a departamentelor performante şi a programelor de studii gestionate de acestea. Nu cred însă că evaluarea făcută anul trecut, pe care o contestă aproape toată lumea, ar trebui utilizată în acest moment pentru a diferenţia finanţarea pe specializări.

4. Ce strategie veti adopta in privinta proiectelor derulate prin firme, proiecte in care lucreaza sau sunt implicate cadre didactice si de cercetare, dar care necesita plata de TVA neeligibil sau cofinantare?

TVA-ul pe proiecte este returnat Universităţii. Contribuţia proprie priveşte doar proiectele derulate de Universitate, nu şi pe cele derulate prin firme.

5. Cum vedeti colaborarea inter-facultati, masterele inter-facultati, inter-disciplinare si trans-disciplinare? Puteti exemplifica?

Cred că ideea organizării unor masterate inter-facultăţi sau interdisciplinare este una foarte bună. Am organizat un astfel de masterat, cel de traduceri juridice, prin cooperarea Facultăţii de Litere cu Facultatea de Drept, care funcţionează foarte bine de mai bine de opt ani, acest master fiind actualmente candidat EMT (programul european în domeniul formării traducătorilor şi juri-lingviştilor).

Un alt masterat interdisciplinar ar putea fi organizat de facultăţile de drept şi economie, în domeniul afacerilor. De altfel, avem experienţa proiectului POSDRU de dezvoltare a spiritului antreprenorial, care implică o colaborare strânsă între cele două facultăţi.

Am propus Facultăţii de Economie să gestioneze în cooperare cu Facultatea de Drept programul de Administraţie Publică, idee agreată de conducerea ambelor facultăţi.

Nu mă pot pronunţa asupra altor specializări, cunoştinţele mele în domeniile respective fiind insuficiente.

Eu am propus în proiectul managerial ca sistemul de credite transferabile să fie utilizat şi între programele de studiu din Universitate, pentru a flexibiliza parcursul studenţilor şi pentru a simplifica sistemul de decontare a cheltuielilor între facultăţi.

6. Intrebari legate de relatia cu sindicatele, finantarea si salarizarea in Universitatea din Craiova

6.1. Finantare institutionala

1. Care va fi modalitatea de constituire a bugetelor facultatilor, in conditiile in care finantarea pe student echivalent este semi-transparenta?

Nu ştiu de ce consideraţi că finanţarea pe student echivalent este semi-transparentă. Pentru a răspunde la întrebare, ar trebui să detaliaţi.

Cred că esenţial este ca analiticile pe contul Universităţii care privesc veniturile şi cheltuielile facultăţilor să fie mai transparente.

2. Veti prezenta un raport anual privind utilizarea tuturor fondurilor, inclusiv a fondului centralizat? Cand? Se vor afisa pe site-ul Universitatii rezultatele financiare ale Universitatii?Actualizate cu ce ritmicitate?Anual?Lunar?

Conform art. 130(2) din Legea 1/2011 „rectorul Universităţii are obligaţia să prezinte anual, cel mai târziu până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport privind starea Universităţii. Raportul este făcut public pe site-ul Universităţii şi este transmis tuturor părţilor interesate. Acest raport cuprinde cel puţin: a) situaţia financiară a Universităţii, pe surse de finanţare şi pe tipuri de cheltuieli”.

3. Veti sustine realizarea unei ierarhizari interne a specializarilor? Veti propune un singur nivel general privind nota de la care se vor da bursele sau niveluri diferentiate pe specializari? Care sunt nivelele pe care dumneavoastra le propuneti?

Am răspuns, mai sus, la prima întrebare: clasificarea este o obligaţie legală.

Acordarea burselor trebuie să ţină cont de necesităţile studenţilor şi, eventual, de ierarhizarea domeniilor, dar această problemă trebuie tranşată printr-un regulament aprobat de Senat. Nu pot propune acum o astfel de ierarhizare.

4. In conditiile accentuarii crizei financiare si a reducerii continue a alocatiei bugetare, ce masuri preventive veti lua pentru asigurarea resurselor financiare?Datorita perioadei de criza demografica va propuneti sa reduceti contributiile facultatilor la fondul centralizat?

Trebuie să construim un sistem de promovare a Universităţii în ţară şi străinătate, pentru a atrage mai mulţi studenţi. Am schiţat acest sistem în programul managerial. Reiau ideile principale.

Trebuie ca Universitatea să organizeze un departament competitiv de relaţii publice, grefat pe actualul Centru de Consiliere şi Orientare Profesională. Obiectivele acestui departament trebuie să fie următoarele:

-          organizarea unui birou unic de informare la nivelul Universităţii;

-          construirea unui mecanism de comunicare on-line cu beneficiarii viitori şi actuali, în aşa fel încât comunicarea să se desfăşoare în timp real;

-          implementarea unui mecanism de comunicare şi cooperare permanentă cu învăţământul preuniversitar şi cu instituţiile implicate în formarea continuă şi reconversia profesională a forţei de muncă;

-          instituirea unui mecanism coerent de comunicare cu mass-media;

-          extinderea ariei de selecţie a candidaţilor, prin acţiuni de promovare a Universităţii în afara ariei tradiţionale – regiunea Olteniei;

-          schimbarea opticii cu privire la atragerea viitorilor studenţi, prin centrarea acestei activităţi pe principiul punerii în valoare a calităţii studenţilor şi absolvenţilor Universităţii (experiența mea în domeniu este semnificativă, având în vedere că am organizat şi finanţat din fonduri ale consiliilor locale activităţi de predare a unor cunoştinţe juridice în liceele din Dolj şi Mehedinţi, de către studenţii Facultăţii de Drept, ceea ce a făcut ca numărul candidaţilor la admitere şi calitatea acestora să crească, chiar dacă doar noi şi Universitatea din Bucureşti organizăm examen, şi nu concurs de dosare, pentru admitere; acest tip de mecanism poate fi extins pentru a asigura dezvoltarea culturii economice, antreprenoriale sau a celei tehnologice; pot fi, de asemenea, organizate conferinţe publice ale unor absolvenţi ai Universităţii, care au reuşit în carieră, pentru a pune în valoare calitatea forţei de muncă formate la Universitatea din Craiova);

-          dinamizarea activităţii ALUMNI prin prezentarea reuşitelor profesionale ale foştilor absolvenţi ai Universităţii şi prin atragerea lor în colaborări concrete cu instituţia noastră

-          instituirea unui mecanism de evaluare a politicii Universităţii în domeniul taxelor de studiu.

Întărirea atractivităţii Universităţii din Craiova pentru studenţii străini prin:

-        dezvoltarea unui mecanism instituţional de prezentare a Universităţii din Craiova în străinătate, în vederea creşterii semnificative a numărului de studenţi, masteranzi şi doctoranzi străini;

-        dezvoltarea unei politici coerente de capitalizare a avantajelor de care se bucură Universitatea din Craiova;

-        sprijinirea filierelor cu predare în limbi străine existente şi crearea altor astfel de programe de studiu, în special pentru programele de master şi doctorat;

-        dezvoltarea sistemelor alternative de învăţământ pentru studenţii străini (ID, E-learning);

-        definirea priorităţilor geografice în domeniul atragerii de studenţi străini (valorificarea atuurilor noatre în zona Balcanilor; implementarea unor programe de cooperare transfrontalieră finanţate din fonduri europene; valorificarea relaţiei privilegiate cu Republica Moldova; atragerea de studenţi de etnie română din Ucraina; atragerea studenţilor din zonele geografice în care aveam în mod tradiţional clienţi şi pe care le-am pierdut: lumea arabă, Africa francofonă, inclusiv prin reluarea contactelor cu absolvenţii Universităţii din acele zone, etc.)

5. Ce politica de stimulare salariala are in vedere viitorul rector, pentru a promova excelenta in cadrul departamentelor, in activitatea didactica si in activitatea de cercetare? Veti publica pe site-ul UCV salariile de incadrare ale tuturor angajatilor Universitatii de la personalul de curatenie pana la Administratia centrala?

Cred că salarizarea diferenţiată în raport de performanţe este o idee bună, dar mecanismele juridice actuale nu sunt întru totul adecvate unei astfel de politici. Mai degrabă un sistem de recompensare din surse atrase din afara bugetului, cum sunt cele pentru burse de cercetare din fonduri europene, este mai fezabil din punct de vedere juridic. Experienţa în acest domeniu arată că, indiferent de problemele de implementare care se datorează statului şi nu Universităţii, aceste burse sunt stimulative. Nu trebuie uitat că 60 de cercetători tineri primesc 4000 de lei pe lună, timp de 36 de luni, din fondurile de burse post-doctorale atrase de Universitate în acest moment şi că fondurile U.E. alocate dezvoltării resurselor umane vor creşte. Trebuie să fim structural pregătiţi să le accesăm.

În ceea ce priveşte publicarea salariilor, oricum declaraţiile de avere ale persoanelor care ocupă funcţii de conducere, care includ şi veniturile, sunt transmise A.N.I., care le postează pe site-ul propriu. Poate că ar fi bine să fie publicate salariile de încadrare, căci uneori din declaraţii nu se observă care sunt veniturile din salariul de încadrare şi cele rezultate din alte activităţi: management de fonduri europene, fonduri din cercetare, drepturi de autor, etc.

6.2. Angajament democratic

1. Ce pozitie aveti fata de discriminarea practicata impotriva personalului didactic auxiliar cu privire la dreptul de vot?

Nu văd nici o discriminare a personalului didactic auxiliar în ceea ce priveşte dreptul la vot făcută prin acte care depind de Universitatea din Craiova. Legea nu le conferă acest drept. Dacă acest lucru este considerat de acest personal o discriminare, trebuie să atace în instanţă şi, în cadrul procesului, să ridice în faţa instanţei excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale, pentru ca instanţa specializată, Curtea Constituţională, să se pronunţe asupra eventualei discriminări făcută prin Legea nr. 1/2011.

2. Veti organiza intalniri anuale cu angajatii din facultati? Cand? In cazul reorganizarilor administrativa ce vor conduce la comasari de departamente, facultati, va tine cont noul rector de parerea angajatilor? Daca da,in ce masura si cum va consulta acesta colectivele?

Cred că întâlnirea anuală cu angajaţii facultăţilor este o idee excelentă. Rectorul trebuie să cunoască direct problemele cu care se confruntă angajaţii Universităţii.

În privinţa reorganizării facultăţilor, m-am pronunţat mai sus. Dacă rediscutarea acestei probleme este solicitată, atunci mă voi ocupa ca ea să fie inclusă pe ordinea de zi a Senatului. Sunt convins că reprezentanţii colegilor mei în Senat au înţelepciunea şi experienţa necesare pentru a aborda corect această problemă.

Consultarea colectivelor ar trebui organizată prin intermediul comisiilor speciale ale Senatului, având în vedere că Senatul este cel care decide aceste eventuale comasări. Dar, dacă problema se va pune, voi avea disponibilitatea de a mă consulta personal cu toate colectivele care o doresc.

3. Fiecare candidat sustine ca va ajuta tinerii. Ce masuri concrete va propune si implementa si cum definiti notiunea de tinar?

Ca decan şi manager, ori membru al echipelor de management, al unor programe europene de burse, doctorale sau post-doctorale, am dovedit că mă preocupă soarta tinerilor mei colegi, nu doar de la Facultatea de Drept, ci din întreaga Universitate. Mă voi strădui cel puţin la fel de mult şi de acum înainte.

Conceptul de „tânăr” este definit de ghidul solicitantului în cazul acestui tip de proiecte. Aceste definiţii cred că trebuiesc utilizate şi în alte tipuri de proiecte. 

6.3. Pozitia fata de problemele studentesti

1. Cum veti atrage studentii straini in Universitatea din Craiova? Ce programe aveti in vedere sa stimulati in acest sens, ce politica de taxe veti urmari?

La primele două idei ale întrebării am răspuns mai sus.

În ceea ce priveşte politica de taxe pentru studenţii străini, aceasta este definită legal: studenţii din U.E., Confederaţia Elvetică şi Spaţiul Economic European plătesc aceleaşi taxe ca cetăţenii români [art. 142 (4) din Legea 1/2011]; ceilalţi studenţi plătesc taxe diferite, mai mari, conform unor reglementări speciale (Legea nr. 1/2010, de aprobare a OG nr. 22/2009. De aceea, cred că atragerea de studenţi din afara U.E. este prioritară.

2. Cum se va urmari procentul absolventilor angajati in specializarile pe care le finalizeaza in universitatea din Craiova? Veti folosi acest procent in repartizarea locurilor pe facultati/specializari?

Un sistem este deja în funcţiune, implementat prin intermediul CCOP.

Am inițiat un proiect ARACIS pentru urmărirea evoluţiei absolvenţilor, în parteneriat cu facultățile de drept din București, Iași, Cluj, Timișoara și Sibiu, care va fi depus în noua etapă de accesare a fondurilor europene. Acest proiect poate fi extins la nivelul tuturor specializărilor.

3. Cum veti lupta impotriva coruptiei in Universitatea din Craiova?

Prin aplicarea corectă a mecanismelor legale specifice, la îndemâna rectorului, şi prin sesizarea promptă a organelor statului care au competenţe în acest domeniu. Desigur, implicarea decanilor, directorilor de departament şi asociaţiilor studenţilor va fi esenţială.

Unele măsuri preventive pot fi luate cu uşurinţă:

- în domeniul vânzării de cursuri şi cărţi, pot fi organizate puncte de desfacere, cum am făcut-o deja la Facultatea de Drept;

- implementarea unui sistem de monitorizare a modului de desfăşurare a examenelor;

- tipizarea foilor de examen şi instituirea obligaţiei de a arhiva lucrările;

- mai stricta supraveghere a circuitului cataloagelor şi a intervenţiilor ulterioare în acestea.

- instituirea unui proceduri de evaluare periodică a modului în care notează cadrele didactice, etc.